• Pe unde mi-am răcorit poftele vara aceasta

    Pe unde mi-am răcorit poftele vara aceasta

    Citește articolul

    A trecut vara? Păi cum așa? A fost careva pe fază când a venit, să-i și simțim lipsa? Sunt singura care nu a înțeles nimic din ea? Și totuși, chiar și în economia actuală, tot am găsit un mic buget să-mi onorez tradiția  brunch-urilor de duminică. Să recapitulăm această imitație de vară.


    Steaua de Mare Olimp

    Niciodată nu am înțeles de ce toți turiştii se îngrămădesc să vină la Năvodari, să-mi destabilizeze qi-ul când îmi vizitez casa părintească, când în Olimp îi aşteaptă o oază de linişte, confort și mâncare bună la prețuri rezonabile. 

    În orice caz, am petrecut o zi superbă de început de Iulie la Resortul Steaua de Mare din Olimp, vegetând pe un șezlong sub o umbrelă și delectându-mă cu cu un delicios platou de fructe de mare la terasa lor imensă. Pe lângă faptul că au venit super repede cu mâncarea, au fost binevoitori să ne înlocuiască, la cerere, scoicile cu hamsie. Icrele au fost și ele delicioase, iar frigăruile de rapane au fost fragede și aromate. Platoul era pentru două persoane, dar ar fi putut mânca lejer trei din el. După ce am terminat, ospătarul ne-a întrebat dacă suntem pregătite să comandăm mâncarea… Ca și cum ăsta era doar antreul? 🤯

    Galetto Express

    Mă țineam de jumătate de an să merg la Gust Obor să încerc unul dintre sandwich-urile de la Galetto care au produs atât de mult „zgomot” în online. Ce m-a încântat a fost că mi-a servit ciabatta aceea umplută cu toate bunătățile în compania unei mâini de popcorn despre care nici nu știam că am nevoie la acest sandwich.

    Pâinica a fost pufoasă și fragedă, alintată de salsa aceea de roșii răcoritoare ce se armoniza perfect cu porchetta sățioasă, buratta și pesto-ul care îi dădea acea notă de prospețime.

    Crosta Nostra

    Fraged, proasăt și gustos și nici nu aș fi putut să cer mai mult. Am ales tot combinația mea preferată de rucola, prosciutto și parmezan. Focaccia e făcută ca la carte, ceva ce rar întâlnesc. iar principiul bucătăriei italiene, cel al simplității și al calității produsului este respectat, așa că îți recomand cu căldură să tragi o fugă până la aviatorilor.

    Jucy Crab

    Primul lucru care mi-a atras atenția cand m-am uitat în meniu a fost „overpriced”, apoi au venit aceste porții gigant de calamar la grătar. Mă uitam la prietena mea și ea la mine și ne gândeam la unison că ar fi fost o idee excelentă să împărțim o porție. Așadar, dacă te bate gândul să vezi și tu cum e la Jucy Crab, gândește-te serios să formezi o gașcă pentru această experiență. În orice caz, calamarul a fost gătit atât de bine că mi se topea în gură.

    Cherhanaua Tașaul

    Borșul de pește de la Cherhanaua Tașaul este cel mai bun borș de pe litoralul românesc. Nu, nu includ în această părere și Delta Dunării, aceea e o chestiune separată. Aproape de fiecare dată când îmi vizitez familia, iau masa la Cherhanaua Tașaul, iar un bol din gustoșenia asta cu bucăți consistente din trei tipuri de pește, alături de o focaccia cu usturoi îmi potolește și foamea și mâncărimea din papile.

    Acum că am recapitulat și vara ce-a trecut, din care n-am înțeles nici o iotă, mă pregătesc să îmbrățișez toamna cu toate culorile, aromele și surprizele ei. Așa că hai să ne punem papuci confortabili în picioare și să luăm la pas Bucureștiul, căci vine sezonul cinnamon roll-urilor 🥮 și ne dorim, totuși, să mai și încăpem pe ușă🫢

  • Răsfăț în zile de austeritate

    Răsfăț în zile de austeritate

    Citește articolul

    Ai papile gourmet, dar eşti pe low budget? Cine spune că dacă nu faci parte din „lumea bună”, nu ai cum să te simți ca la un loc de brunch? Eu cheltuiesc în cel mai bun caz 500 RON pe lună pentru a lua masa o dată pe săptămână în oraş. Acesta este un privilegiu pe care majoritatea oamenilor de clasă mijlocie nu îl au, privilegiu pentru care sunt recunoscătoare în fiecare zi.

    Vestea bună este că nu trebuie să te împrumuți la cunoscuți pentru a avea parte de experiența răsfățului la un restaurant mai ferchezuit cu prietenii. În fond, eu mereu am fost adepta duminicilor de brunch cu fetele acasă.

    Nu ştii de unde să începi? Permite-mi să-ți dau nişte ponturi😇

    Un brunch italienesc

    Cine spune că un sandwich e plictisitor şi nesănătos, nu a cunoscut o femeie din zodia Taur♉️ Înainte de a începe, fă-ți o favoare şi remediază această problemă. 

    Scrollam şi eu pe Insta ca tot omul normal care pierde timpul pe care nu îl are, când ochii mi s-au scurs pe o ciabatta prăjită, pe care se odihnea o burrata şi nişte felii de piersică trase la tigaie.

    Zis şi făcut! Am aruncat în airfryer mini ciabatta mea, stropită cu nişte pesto. Am alintat şi piersicile în tigaie, cu puțin unt, precum şi roşiile cu un strop de ulei de măsline. Am înlocuit burrata cu cremă de urdă, e mai prietenoasă şi cu buzunarul  iar gustul e aproape similar. Sățios, gustos şi îți piaptănă şi aroganța.

    Hipster fresh-bowl

    Ştii bowl-urile alea cu “de toate” care îți împlinesc sufletul? Ei bine, un d-ăla în oraş te costă de 5 ori mai mult decât dacă l-ai face acasă. Şi nu e greu deloc, pe bune.

    Eu aveam nişte bulgur fiert bine, aşa că l-am pus la bătaie. Risipa alimentară este unul dintre lucrurile pe care le detest cel mai mult, aşa că găsesc tot felul de metode prin care să transform mâncarea rămasă în ceva nou. Am invitat la party rucola, roşia, cartoful dulce copt şi ceapa roşie, apoi am adus şi novacul copt cu ierburi de Provence.

    Pancakes japoneze pentru suflet şi portofel

    Vrei să te simți ca la o şuetă de boierie la Mayfair39 pe Victoriei la drum de seară, dar mai e cale lungă până la salariu? Atunci sper din suflet că ai un mixer cât de mic. Chiar şi d-ăla manual.

    Separi albuşurile de gălbenuşuri de la două ouă, spumezi albuşurile cu puțin zahăr sau un îndulcitor grunjos. Eu am folosit eritritol. Amestecă gălbenuşurile cu două linguri de făină, un praf de sare, o linguriţă de praf de copt, o lingură de iaurt sau kefir şi apoi omogenizezi cele două compoziții, cu grijă să păstrezi totul cât mai aerat. Eu am folosit făină de tărâțe, de aceea nu s-a pufoşit aşa cum ar fi trebuit. Bănuiesc ca ştii secretul etapei cu coptul în tigaie, aşa că nu mai intru şi în aceste chestiuni.

    Platou italienesc?

    Nu l-aş numi chiar aşa, căci e mai mult de atât. Avem jambon Serrano şi prosciutto crudo ce învelesc nişte delicioşi covrigei cu tărâțe şi semințe de in, pepene galben, nucă, brânză fermentată de Horezu şi, desigur, nelipsitul pahar de vin ce însoțeşte o asemenea etalare. Mai are rost să menționez cât costă un asemenea platou pentru două persoane la un wine bar? Aşa credeam şi eu.

    Câte ceva pe pâine

    Serios, un antreu la un loc mai drăguț în Bucureşti te poate costa cât un burger şi dacă mai eşti și într-o  perioadă cu “program de reeducare” pentru contul bancar, dar te-ai obişnuit să te răsfeți în zile de duminică, mai am o soluție pentru tine.

    Ia o cutie de bulgăraşi de brânză cu smântână şi plimbă-i prin blender până devin cremă. Dacă ți-e lene sau te presează timpul, poți folosi şi cremă de urdă. Aşează, apoi, elegant, peste crema pufoasă care se odihneşte într-un bol, un cerc din bucăți mici de prosciutto crudo. În interiorul cercului, pune cu grijă bucăți mici de nectarină coaptă. Presară o pudră de nuci şi una de parmezan sau bucăți de brânză maturată şi delectează-te alături de câteva chipsuri de pâine prăjită.

    Pont: ajută mult dacă ai ascuțit cuțitul foarte bine înainte să feliezi pâinea. Ajută la fel de mult şi un pahar de vin alb foarte rece lângă. Eu am ales un vin de la Issa. Nu m-a dat pe spate, dar nici nu m-a deranjat în vreun fel. Pot spune că e un vin lejer, confortabil pe papilă.

    Salată gourmet cu mure

    Am tăiat roşie țărănească, spanac baby şi am caramelizat puțină carne de pui cu miere, boia şi puțin sos de soia în airfryer, cam la 180°C timp de 10 minute. Am alintat salata mea cu puțin ulei de măsline şi sare şi am adăugat şi restul toppingurilor.

    Am ales gorgonzola, mure, busuioc proaspăt şi nişte nuci caju pe care le-am bronzat un pic cam prea tare în airfryer. Recomand la 180°C, cam 4 minute.

    Burger+bagel=Burgel

    Bagel-ul a prins din ce în ce mai multă popularitate în ultimul an, însă nu se lasă mai prejos de clasicul şi mult-iubitul burger la nota de plată. Prin urmare, de ce să n-ai parte de best of both worlds? Aşadar, hai să facem un Burgel.

    Am alintat în tigaia unsă cu puțin unt, un bagel clasic cu maia şi ulei de măsline de la lidl tăiat pe jumătate. Am uns jumătatea de la bază cu gorgonzola, apoi am aşezat elegant (cică) frunze de spanac baby şi o felie din centrul unei roşii țărăneşti pe care am uns-o cu puțin sos pesto şi pe care am presărat puțină sare. Am trântit chifteaua de vită pe care am copt-o în airfryer 4 minute la 200°C peste care am adăugat sare şi am acoperit-o cu cealaltă jumătate de chiflă unsă cu smochine pasate. Între timp, în cealaltă cuvă de la airfryer am prăjit cartofi dulci. 

    Un deliciu de frittata

    Am ras o mână de zucchini pe care l-am stors bine şi l-am amestecat cu două ouă şi cam 100 de grame de urdă şi o lingură de făină de hrișcă. Am transferat compoziția mea într-un recipient termorezistent și am adăugat felii de roşie, sare şi puțină brânză maturată rasă.

    Am lăsat-o în airfryer la 200°C cam 15 minute. Am ras puțin parmezan după ce am scos-o şi am aşezat şi câteva frunze de busuioc proaspăt. 

    Iaca, am reuşit cu această poveste să economisesc câteva sute de lei pe care îi pot “arunca” foarte uşor pe încă o pereche de pantofi pentru care nu mai am nici un pic de spațiu în casă, sau pot plăti abonamentul la sală despre care îmi făcusem griji că nu mi-l voi permite luna viitoare. Cert este că trăim vremuri nebune, dar tot o viață avem şi ar fi păcat să nu găsim căi de a ne bucura de ea chiar şi în condiții de austeritate.

  • S-a deschis Kestar pe Calea Victoriei

    S-a deschis Kestar pe Calea Victoriei

    Citește articolul

    Vara asta încă ne binecuvântează cu cele mai frumoase şi dulci surprize, pentru că tocmai s-a deschis Kestar pe Calea Victoriei!

    Am tot scris despre ei de când i-am descoperit, în varii articole, însă nu mă pot abține să nu marchez, cumva, şi acest pas în evoluția lor binemeritată.

    Cea mai bună ciocolată din Europa

    Nu, nu este un titlu de marketing, ci este un fapt cât se poate de obiectiv. Pe lângă multele coronițe de argint și bronz atât anul acesta, cât și în anii precedenți, Kestar a luat, în acest an, două coronițe de aur la International Chocolate Awards

    Au fost încununate două sortimente: Nicaragua O’payo Clasico Milk & Coffee, pentru cea mai bună ciocolată aromată şi Thailand Chantaburi Suriya, pentru cea mai buna ciocolată bean-to-bar.

    Acțiune pe Victoriei

    Şi pentru ca vecinul Munchies and Cream să nu se simtă singur, băieții de la Kestar s-au alăturat acțiunii de pe Calea Victoriei chiar lângă ei, cu o nouă locație. Şi ca orice vecin de treabă, oferă un festin pe cinste, cu fel şi fel de noi bunătăți. În primul rând, şi-au îmbogățit varietatea de cookie-uri. Îmi amintesc că aveau doar trei sortimente cândva.

    Acum văd că au intrat în joc şi nişte căpşunele, iar noua tartă cu ciocolată neagră, pe care am avut ocazia să o degust de la locația de pe Regina Elisabeta, ocupă mai mult teren.

    Ice, ice, baby!

    Nu am putut să nu observ nici „colțul artistic” cu fel şi fel de sortimente de înghețată, atât cu, dar şi fără zahăr, o combinație mai creativă decât cealaltă.

    Uite şi ce au adus! O tăviță de pictură unde poți să-ți combini toate aromele preferate de înghețată într-o adevărată operă de artă. 

    Şi pentru că sunt nişte gazde excelente, cei de la Kestar ne aşteaptă la intrare cu o roată pe care, dacă o învârți, poți câştiga ceva bun de la ei. Eu am câştigat o cupă de înghețată care a mers perfect cu flat-white-ul meu delicios. Şi uite aşa, am avut ocazia să le degust ciocolata şi în varianta „Ice, ice, baby!”😎

    Jos-pălăria🎩

    Mulțumim, Kestar, că ne oferi privilegiul de a ne bucura de calitatea şi prospețimea produselor voastre, că sunteți mereu atât de prompți cu comenzile şi că, în ciuda economiei din prezent, ați făcut tot posibilul să vă păstrați prețurile şi că vă tratați clienții cu integritate şi căldură, ca şi cum ar fi prietenii voştri ❤️

  • 10 idei de munchies de companie când ești confuz

    10 idei de munchies de companie când ești confuz

    Citește articolul

    Este că și tu te afli uneori în zona aia „gri”, în care poate ești un pic down, un pic (mai mult) obosit, proaspăt întors de la sală, dar nu ți-e chiar foame-foame? Dar totuși e trecut de ora 18:00, iar sufletul tău ar gusta ceva… Da, știu exact senzația. De aceea vin cu idei, pentru ca tu să nu trebuiască să-ți consumi și ultima picătură de energie 😇

    Iată 10 variante de munchies care mi-au tot sărit în ajutor în ultima vreme.

    Să începem cu ceva savuros

    Hai, în primul rând să luăm lucrurile în ordine. Dacă e seară  (iar în majoritatea cazurilor în care parcă am „băga” ceva micuț la stomac, este seară), este indicat pentru pacea acelor puține ore de somn care ți-au mai rămas să fie  unul de calitate. Gustările dulci s-ar putea să te saboteze în acest sens, așa că hai să vezi ce opțiuni savoury ți-am pregatit.

    Ouă-brioșe cu avocado și toast din paine cu cărbune activ

    În primul rând, îmi plec pălăria imaginară pentru Casa del Pan, brutăria cu cea mai bună pâine pe care am gustat-o vreodată. Am spart două ouă în forme de silicon pentru brioșe şi le-am aşezat cu grijă în airfryerul pe care l-am setat la 200 de grade, timp de 10 minute.

    Mie mi-au ieşit cu consistența unui ou poşat, dar tu îți reglezi timpul în funcție de cum te coafează. Ai grijă doar să „nu-ți arzi freza” 😅

    Pe la minutul 6 am aruncat şi felia de pâine. Cea cu maia şi cărbune activ e o alegere excelentă dacă alegi să o consumi seara, mai ales dacă ai o situație digestivă mai complicată. 

    Am zdrobit şi avocado pe care l-am asezonat cu sare şi lămâie şi mi-am potolit fomica fără să mă simt full.

    Carrot-eggwrap cu umplutură de brânză cottage cu spanac

    Am spart două ouă peste un morcov ras şi am întins compoziția în hârtie de copt, în airfryer, la 200 de grade cam 10 minute…cred. Între timp, am amestecat vreo două linguri de brânză cottage cu spanacul tocat şi puțină telemea de vacă şi am umplut wrap-ul meu după ce s-a copt şi s-a răcorit.

    Am simțit nevoia şi de ceva micuț lângă, aşa că am trântit şi nişte căpșuni în farfurie.

    A zis cineva pizza?

    Cam acelaşi principiu ca şi în sus-menționatul wrap cu morcov, doar că am ras zucchini de data asta şi am adăugat compoziția mea într-un mic recipient de stică termorezistentă.

    I-am dat față cu puțin parmezan ras, roşii uscate şi puțină nucă şi am obținut o pizza delicioasă, perfect cuvenită pentru un munchie corespunzător la drum de seară.

    Iar acum să trecem la dulcegării

    Doar nu mi-ai crezut vrăjeala cu spike-ul glicemic din timpul nopții, nu? În fond, cu ce-ți poți consola sufletul obosit mai bine decât cu ceva dulce la ore târzii? Da, am vorbit serios când am spus că nu vei avea un somn odihnitor, dacă bagi zahăr seara, dar cineva mi-a spus cândva că „suntem mai inteligenți decât prevede legea”, așa că hai să și demonstrăm, shall we?

    Papanași, arma grea a tuturor munchie-urilor

    Acest papanaş e ceva mai special pentru că am înlocuit făina albă cu făină de hrişcă şi făină de orez. Am amestecat împreună cu un ou şi o lingură de urdă şi puțin praf de copt și am trecut la modelat gogoşici direct pe hârtia de copt, în cuva mea de airfryer, la 180 de grade până obține culoarea aceea de „prăjit cum trebuie”.

    Dulceața de afine e făcută de mine, din afine pentru dulceață din Obor. Am stors un pic de lămâie peste ele şi am adăugat sirop de agave, lăsându-le la foc mic, până am obținut consistența potrivită.

    În loc de smântână, am optat pentru iaurt proteic fără grăsime, foarte sățios şi dens.

    Sourdough toast cu bunătăți de casă

    În primul rând, gustarea mea este vegană. Probabil ai observat că are la bază un strat de unt de arahide. De fapt, am încălzit băutură de soia, cam 50 de ml, cu o linguriță de unt de arahide fin şi am amestecat la foc mic, până s-a îngroşat.

    E un trick minunat când vrei să-ți mulțumeşti şi stomacul, demonii interiori şi bugetul caloric în acelaşi timp. Dulceața de zmeură este făcută tot în casă, tot cu zmeură de la aceeaşi tarabă din Obor. Portocala e luată din Kaufland, însă dulceața e obținută tot în acelaşi mod.

    Cinnamon roll toast

    Iubesc scorțișoara şi iubesc cinnamon roll-urile. Dar ce ne facem când pofta doare şi nu ne încadrăm în bugetul caloric adecvat pentru un munch fără o conştiință încărcată? Îl adaptăm, desigur, doar suntem mai inteligenți decât prevede legea 🫣

    Toast de la brutăria Poftă de Pâine? Check!  Am aruncat în blender perle de brânză cu smântână, sirop de agave, extract de cafea şi vanilie, iar felia de pâine şi nuca în airfryer 4 minute la 200 grade. Am adăugat scorțişoară în puțin lapte, cu care am însiropat felia mea. Peste crema mea de brănză cu cafea am presărat şi semințe de cânepă (cred ca am dezvoltat o dependență față de micuții drăcuşori decorticați încă de pe atunci, acum deja e ceva rău).

    Protein chocolate brioche

    De-a dreptul deliciu! Am frânt o banană în blender, peste care am spart un ou, am adăugat o lingură de fulgi de ovăz, cam 30 de grame de pudră proteică şi o lingură cu vârf de cacao. Am presărat şi un pic de praf magic, denumit şi sare.

    Am vărsat compoziția mea într-o formă rotundă de mini-tort şi…drums please… am copt la fix 180 grade timp de 25 de minute. Ha! Pe asta mi-am amintit-o! Am aşezat peste feliile mele de tortuleț brânză de vaci light şi câte o linguriță decentă din păcatul ăla de cremă Baccio cu stevia de la Mega. E bun în nesimțire, dar tare caloric.

    Banană cu zvâc

    Mai ții minte nebunia mea de cremă de băutură din soia şi unt de arahide? M-am gândit că ar fi o idee bună să o aştern şi peste o banană, iar peste ea sa aşez şi câteva bucățele din portocala aia din dulceață. S-a dovedit o idee excelentă.

    Şi pentru că mie îmi place să-mi depăşesc limitele, am presărat şi câțiva fulgi de granola făcută de mine în „my good ol’ airfryer”. Fii pe pace, meşteresc o povestioară d-asta şi cu ce mici comori mai pregătesc, numa’ bune de ascuns în cămară.

    Budincă de tapioca cu piersică și cocos

    Am lăsat perlele de tapioca în băutura de cocos peste noapte, cam o parte tapioca, 4 părți lichid. Am fiert la foc mic combinația asta cam 30 de minute, până s-a format o budincă pe care am lăsat-o la răcit ceva ore. Cât era caldă am îmbogățit-o şi cu o linguriță generoasă de unt de arahide.

    Fulgii de cocos cu cacao i-am găsit la Grizly, în privința cărora trebuie să te avertizez că provoacă dependență.

    Şi uite aşa basmul meu despre gustările perfecte care îți țin şi sufletul fericit şi stomacul împăcat şi caloriile „în cont” a luat sfârşit. Până la următoarea mea epopee, îți recomand cu căldură să le faci o vizită băieților de la Casa del Pan şi de la Poftă de Pâine. Poftă mare la gustărit!

  • S-a deschis Hill House în Chițorani

    S-a deschis Hill House în Chițorani

    Citește articolul

    La doar o oră de Bucureşti, în Raiul Vinului, s-a ridicat, maiestuosul Hill House, un colț de Paradis care şi-a deschis porțile chiar weekendul trecut. Poate vrei să-l cauți pe Insta acum, pentru că ce vei vedea acolo este fără precedent. Pune-ți centura, urmează să ne punem în mişcare.

    Primul lucru pe care îl fac când intru într-o locație destinată unui client ce face parte dintr-o pătură socio-economică cu muuult peste cea din care fac eu parte, este să fac o rotație 360. Simt nevoia ca în 3 secunde să „absorb” toată bogăția acelui loc. Aici m-a oprit ceva. Ceva care mi-a pătruns direct în suflet, ceva care nu există în resorturile de lux. O icoană mică, discretă, agățată de perete lângă uşile de la intrare. „Ei, aici e mână de OM”, mi-am spus, în timp ce m-a îmbrățişat un sentiment de siguranță.

     După umila mea părere, orice lucru făcut cu suflet, e un lucru sfânt. În fond, „omul sfințeşte locul”.

    De la camerele care oferă cel mai înalt confort, până la infinity pool-ul care transformă fiecare apus în cea mai spectaculoasă operă de artă, Hill House este o adevărată comoară de pe „Drumul Vinului”.

    Un gust pe măsura luxului

    Fă cunoştință cu Octavian Dominte, Head Chef-ul de la Hill House Resort. Acest domn a făcut ca o farfurie ce conținea un tomahawk de porc cu roasti de cartof cu parmezan să-mi apară în față şi a fost GUST. De la frăgezimea cărnii, până la simplitatea cu care a reuşit să aducă gustul la suprafață este cu adevărat o artă. Cumva, a fost primul semn al influenței bucătăriei italieneşti. Conceptul de a aprecia calitatea unui preparat în moduri cât mai simple, pentru a nu altera particularitățile gustative ale ingredientelor, s-a regăsit în tot parcursul experienței mele gustative la Hill House. 

    Un adevărat impact asupra cortexului meu prefrontal l-a avut tarta de mere cu textură de chutney, sotat cu unt din belşug şi o crustă perfectă cu scorțişoară, pe care nu o voi uita niciodată. Încă nu sunt pregătită să mă iert pentru că nu am fotografiat-o (cum spuneam, impact asupra cortexului prefrontal).

    Cel mai bun coffee break e la Hill House

    S-a decis şi e normal să se şi vehiculeze. Concurență, atenție! Hill House are, de departe cel mai bun, gustos şi bogat coffee break pe care l-ați văzut şi gustat vreodată. De la belşugul de fructe reci şi proaspete, până la amuse bouche-ul aparent simplu, însă cu o grijă în asocieri până la ultimul detaliu. 

    Am o mențiune foarte specială aici. Ştii biscuiții ăia Tuc? L-am regăsit aici, dar nu oricum, ci în echipă cu o felie foarte subțire de brie, smochină din dulceață şi o alună de pădure, iar asta a fost echipa care mi-au oprit neuronii din funcțiune. Dacă ar fi lipsit chiar şi un singur element din acest echilibru, ar fi fost un eşec. În schimb, a fost…

    A zis cineva live pasta station?

    Ai auzit corect. Deşi e un concept des întâlnit, aceste paste sunt perfect gătite. Eu am ales tagliatele carbonara în prima seară, un preparat simplu şi perfect “al dente”. Chef Tavy Dominte a pasteurizat ouăle cu brânza pecorino dinainte, topind-o în tigaie cu grăsimea de la guanciale şi puțină apă de la paste. Un praf de parmezan la solicitarea subsemnatei şi un praf de piper şi a fost perfect.

    În cea de-a doua seară în care am avut onoarea să cinez acolo, am optat tot pentru paste , căci m-au cucerit de prima dată. De data aceasta au fost multe fructe de mare implicate în meniul de cină, şi cum eu sunt alergică la scoici şi midii, Chef Tavy a știut că nu e ok să folosească aceeaşi tigaie în care au fost gătite preparatele cu pricina.

    A avut grijă să îmi prepare tagliatelele mele cu creveți, ulei de măsline cu usturoi şi roşii cherry într-o tigaie separată. Cam atât de mult suflet pune personalul de aici în siguranța, nevoile şi dorințele tale.

    O masă reuşită e o masă îmbelşugată

    În ambele mele seri la Hill House am avut parte de o cină îmbelşugată care s-a prelungit până după miezul nopții, preparatele de antreu, şi cele din carne fiind păstrate în siguranță într-o zonă rece…cumva. Nu exista nici un lucru pe lume care să mă chinuie emoțional mai tare decât să arunci mâncarea, iar modul în care o jumătate de cantitate de mâncare a fost transformată şi adaptată în cel mai elegant şi frumos şi gustos mod într-o gustare bogată în miez de noapte în compania unui vin rafinat, m-a făcut să nutresc o apreciere aparte față de cultura acestui loc. Nu numai că oamenii ăştia au grijă de siguranța ta, iar nevoie îți sunt protejate, dar au grijă să nu arunce nici mâncarea. În fond, dacă ai plătit-o, de ce să nu te bucuri de ea? 

    Cea mai bună…

    Şi pentru că o masă delicioasă fără desert, e ca o acțiune foarte intimă de cea mai bună calitate fără un final corespunzător, am ajuns şi la momentul de apogeu 🧁 

    Îți jur că nu am mâncat în viața mea un ecler cu cremă de fistic mai bun. Singura crema de fistic pe care o clasez la acelaşi nivel este cea de la Angeline Cake Boutique despre care am scris aici.

    Un alt gust a fost amandina, singura care îmi place în afară de amandina cu ciocolată amară pe care o fac împreună cu mama în Ajunul Crăciunului. A fost singura amandină pe care am mâncat-o în afara casei şi nu a fost dulce. 

    Acum, acest blog nu este despre hoteluri, sau ce s-a mai deschis nou prin lume, însă când un loc „poartă” un aşa gust, este un loc pe care vreau să-l împărtăşesc cu tine, un loc despre care toți trebuie să ştie. Aşadar, să se audă în toată țara că s-a deschis Hill House în Chițorani, locul pe care fiecare om, de la mic la mare, din curte, cu bormaşina în mână, fierul de călcat, telefonul, tirbuşonul, şervetul, sau tigaia, l-a sfințințit, un loc de om cu suflet şi gust.

POSTĂRI RECENTE